(Publicat inițial pe Strada Democrației pe 26 iunie 2017)
Pe 25 iunie 2017 s-a încheiat Pride Month în Toronto, ce a culminat cu anualul Pride March. Este pentru a doua oară în istoria Canadei când un șef de guvern participă la un astfel de marș, după ce anul trecut prim-ministrul Justin Trudeau a fost primul șef de guvern canadian care a participat la Pride March. Alături de el a participat și premierul provinciei Ontario, Kathleen Wynne, care e declarat lesbiană.
Atitudinea mea față de acest eveniment? Aprob, încurajez, suport. Nu m-am amestecat niciodată în astfel de mulțimi, nu pentru că nu m-ar fi mânat un soi de curiozitate ludică, ci pentru că le simt ca pe niște manifestări normale, democratice și nu le disting de Caribana, carnavalul caraib ce atrage un milion de turiști anual, sau de Festivalul de Film din Toronto (TIFF). Toate aceste înfăptuiri de evenimente sînt, într-un fel sau altul, manifestări de cultură.
Context istoric: activitățile între persoane de același sex sînt legale în Canada din 1969, persoanele LGBTQ+ pot presta serviciu militar din 1992, căsătoria între persoanele LGBTQ+ a fost legalizată în 2005. Drepturile persoanelor LGBTQ+ în Canada sînt printre cele mai avansate din lume. Pierre Trudeau (prim-ministru între 1980-1984), tatăl lui Justin Trudeau, a declarat în 1967 că “Statul nu are ce căuta în dormitoarele poporului“.
Să punem apoi în balanță Coaliția pentru Familie. Ce vrea Coaliția? Coaliția vrea refuz, izolare, discriminare, limitare de drepturi, excludere și întoarcerea la valori tradiționale. Valorile tradiționale sînt definite, desigur, pe criterii religioase. E mai mult decât regretabil că aceste valori nu se revendică de la tradiția iluminismului, tradiție care la rândul ei ne-a dat statele moderne și încetățenirea metodei științifice de investigare a cunoașterii. Din tradiția iluminismului se revendică și revoluțiile moderne ale drepturilor civice.
Coaliția persistă să se hrănească cu o tocăniță de meme foarte fragile. În paragrafele de mai jos voi oferi niște metode de deconstrucție a acestor meme. Mică paranteză: conceptul de memă a fost inventat de Richard Dawkins în Gena Egoistă (1976). Pe scurt idea lui Dawkins e că mema imită strategia genei. Gena e unitatea fundamentală de reproducere în contextul evoluției prin selecție naturală. Organismul biologic e doar un vehicul folosit de genă pentru a-și executa misiunea ei programată în ADN. Pe de altă parte, mema e un fel de genă alcătuită din idei, iar organismul e alcătuit din societate și cultură.
Memele Coaliției pentru Familie sînt:
- Actele sexuale non-hetero sînt abominabile și constituie un mare păcat
- Familia e alcătuită din bărbat și femeie
- Cupluri LGBTQ+ nu pot avea copii, deci contrazic dictatul divin de procreare a speciei
- Persoanele LGBTQ+ sînt de o moralitate inferioară și prin urmare nu pot fi considere egale cu societatea heterosexuală
- Societatea fără valori creștine e o societate în derivă și sortită pierzaniei
- Preceptele de mai sus au atribute de lege organică și moralitate absolută deci trebuie introduse în constituție
Bill Nye, în episodul 9 al serialului Bill Nye Saves the World, deconstruiește dualitatea sexuală de bărbat versus femeie și prezintă în schimb un spectru de gen non-binar de la bărbat la femeie, pe patru criterii: sex, gen, atracție și expresie. SEXUL e biologic și e determinat de organele genitale, de cromozomi și de hormoni. GENUL e cum individul se identifică pe sine și cum se auto-percepe din punct de vedere sexual. Sînt oameni a căror SEX și GEN nu se află de aceeași parte a spectrului. De exemplu: persoanele transgender pot avea un creier de bărbat într-un corp de femeie, sau vice-versa. Alte persoane se identifică ca ambele genuri, sau niciunul sau o combinație de amândouă. ATRACȚIA se referă la obiectul atracției fizice. Persoanele homosexuale sînt atrase de sexul opus, persoanele bisexuale sînt atrase de ambele sexe, persoanele asexuale de nici un sex. Atracția e la rândul ei așezată pe un spectru. EXPRESIA e cum se prezintă individul societății. Aici se includ: cine poartă machiaj, cine se îmbracă în fuste, când și unde, cine se rade pe picioare, cine se rade între picioare, cine e drag queen și cine nu.
Memele Coaliției sînt fragile tocmai pentru că sînt binare și extrem de rigide argumentativ. O campanie media puternică de educare a societății pornind de la instrumentarul de mai sus ar demonta rapid elanul militant al Coaliției. Cazul împotriva memelor Coaliției trebuie făcut metodic, puternic, perseverent, folosind:
- Instrumentarul de mai sus cu multe exemple din țările progresiste (vezi Canada)
- Puterea juridică a drepturilor omului
- Demontarea argumentului religios folosind tehnici de relativizare post-modernă. Narațiunile ortodoxe, prin faptul că fac apel la un vocabular arhaic pot fi demontate printr-un contra-vocabular modern dar simplu și ușor de digerat de votanții petiției Coaliției.
Desigur, progresul moral al societății nu este inevitabil. După Imperiul Roman am avut Evul Mediu întunecat. După iluminism, am avut războaie mondiale, gulag-uri și genocid. Deși în măsura în care unele grupări încearcă să înmlăștinească conceptul de familie, uitând de pildă că grecii antici practicau homosexualitatea fără să aibă conceptul de sex și gen, iar unii preoți creștini întrec starurile porno în perversiuni, există totuși cale de speranță și progres când spiritul civic al progresiștilor se lansează în proiecte sociale și politice.
Foarte la obiect si corect expusa problema de catre autor.
LikeLike